In mintea adolescentilor

In mintea adolescentilor- de Robert Nixon (22.04.2011)

Introducere

Sunt dramatici, irationali si tipa fara motiv. Au o mare nevoie de independenta si protectie.

Exista un motiv pentru care aceasta descriere s-ar putea aplica atat adolescentilor cat si copiilor mici: dupa copilarie cea mai dramatica dezvoltare a creierului apare in adolescenta.

Iata 10 lucruri pe care fiecare parinte ar trebui sa le stie:

1.Este o perioada critica de dezvoltare

Delimitata vag ca perioada care are loc intre 11-19 ani, adolescenta este considerata un moment critic al dezvoltarii si asta pe buna dreptate.

“Creierul continua sa se modifice pe parcursul vietii dar in perioada adolescentei exista salturi imense” spune Sara Johnson care este profesor asistent la Scoala Publica Johns Hopkins Bloomberg si care a revizuit cercetarile din domeniul neurostiintei din cartea Perioada Adolescentei Explicata: Un Ghid Pentru Dezvoltarea Sanatoasa a Adolescentului (Johns Hopkins University, 2009) de Clea McNeely si Jayne Blanchard.

Si asa cum adolescentii trec printr-o perioada de crestere ciudata, noi abilitati cognitive si competente apar in salturi, spune Sheryl Feinstein, autor al cartii In Creierul Adolescentului: Parentingul o contiuna provocare (Rowman si Littlefield, 2009.)

Parintii ar trebui sa inteleaga ca indiferent de inaltimea copilului, adolescentii “sunt inca intr-o perioada de dezvoltare care le va afecta restul vietii” a spus Johnson la LiveScience.

2.Se dezvolta creierul

Oamenii de stiinta credeau ca doar copiii poseda o abundenta de conexiuni neuronale care se organizeaza intr-un mod eficient in primii ani din viata.

Dar studiile de imagistica ale creierului publicate in 1999 in Nature Neuroscience au descoperit ca inainte de pubertate are loc o a doua “explozie” de germinare neuronala si aceasta atinge apogeul la varsta de 11 ani la fete si 12 ani la baieti.

Experientele adolescentilor- incepand cu citirea cartilor despre vampiri si pana la a invata sa conduca- modeleaza aceasta noua materie cenusie, mai mult pe principiul strategiei “foloseste sau iroseste” spune Johnson. Reorganizarea structurala va continua pana la varsta de aproximativ 25 de ani si apoi pe parcursul vietii prin modificari mai mici.

3.Capata noi abilitati de gandire

Datorita cresterii masei cenusii, creierul adolescentilor devine mai interconectat si castiga putere de procesare spune Johnson.

Adolescentii incep sa aiba abilitati de calcul si luare a deciziilor asemanatoare adultilor-daca acorda timp acestui lucru si au acces la informatie.

Dar in acelasi timp abilitatea de a lua decizii poate fi influentata de emotii, pentru ca la adolescent creierul se bazeaza mai mult pe sistemul limbic (partea emotionala a creierului) decat pe cortexul prefrontal care este mai rational, explica Feinstein.

“Aceasta dualitate a competentelor adolescentilor poate genera confuzie parintilor” spune Johnson ca de exemplu momentele in care adolescentii lovesc cu pumnul in perete sau conduc prea repede, desi daca sunt intrebati stiu cum ar fi trebuit sa procedeze.

4.Au izbucniri specifice varstei

In aceasta perioada, adolescentii se afla in mijlocul unui proces de dobandire a unor abilitati incredibile, in special in zona comportamentului social si a gandirii abstracte.

Dar nu se pricep inca sa le foloseasca asa ca trebuie sa experimenteze- si fac asta de cele mai multe ori punand la incercare rabdarea parintilor. Multi copii aflati in aceasta perioada vad conflictul ca pe o modalitate de a-si exprima punctul de vedere si au probleme in a se concentra pe o idee abstracta sau a intelege punctul de vedere al celuilalt.

In momentul in care se confrunta cu aceste izbucniri ale adolescentilor, parintii trebuie sa isi aduca aminte ca acest comportament nu este un “afront personal” spune Johnosn.

Adolescentii se confrunta cu un o cantitate imensa de informatii din zona sociala, emotionala si cognitiva pe care nu au inca abilitatea de a le gestiona. Ei au nevoie de parintii lor- oameni adulti-care sa ii ajute fiind calmi, ascultand si un model pentru adolescent, spune Feinstein la LiveScience.

5.Se confrunta cu emotii intense

“Pubertatea este inceputul unor modificari majore in sistemul limbic” spune Johnson care se refera la acea parte a creierului care in afara de faptul ca gestioneaza bataile regulate ale inimii si nivelul de zahar in sange are o importanta foarte mare in formarea amintirilor si emotiilor.

Ca parte a sistemului limbic, amigdala are misiunea de conecta informatia senzoriala la raspunsul emotional. Dezvoltarea sa impreuna cu schimbarile hormonale poate da nastere unor intense experiente de furie, frica si agresiune (indreptate inclusiv catre sine), excitare si atractie sexuala.

Pe parcursul adolescentei, sistemul limbic ajunge sa fie mai bine controlat de cortexul prefrontal, zona din spatele fruntii, care este asociata cu planificarea, controlul impulsului si prelucrarea superioara a informatiilor.

Pe masura ce mai multe arii ale creierului incep sa participle la procesarea emotiilor, adolescentii de varsta mai mare incep sa castige echlibru si sa decodifice mai usor comportamentul celorlalti. Pana atunci insa, ei nu reusesc sa ii inteleaga nici pe parinti si nici pe profesori, spune Feinstein.

“Puteti fi oricat de atenti si tot veti avea parte cateodata de lacrimi sau furie pentru ca ei au inteles gresit mesajul vostru ca parinti” spune ea.

6.Intervine placerea de socializa cat mai mult

Conform unor studii publicate in Analele Academiei de Stiinte de New York in 2004, pe masura ce creste capacitatea adolescentilor de a gandi abstract  creste si anxietatea sociala.

Gandirea abstracta face posibila pozitionarea unei persoane fata de ceilalti. Adolescentii pot utiliza aceasta abilitate prin faptul ca se gandesc continuu ce cred altii despre ei. Aprobarea celor de aceeasi varsta este foarte importanta pentru creierul adolescentului spune Johnson, lucru care explica de ce adolescentii au comportamente cu grad inalt de risc atunci cand se afla in grupuri.

“Copiii sunt preocupati sa arate cool- dar pentru a constata asta nu este nevoie de cercetari stiintifice” spune ea.

Prietenii le dau posibilitatea adolescentilor sa invete noi abilitati cum ar fi negocierea, compromisul si planificare de grup. “Ei pun in practica abilitati sociale specifice adultilor intr-un mediu securizant si la inceput nu se pricep prea bine,” spune Feinstein. Dar, chiar daca stau cu prietenii lor, este destul de dificil pentru adolescenti sa gestioneze noi abilitati

7.Au dificultati in a estima riscurile

“Este ca si cum franele intra in functiune dupa ce s-a pornit acceleratorul creierului” spune Johnson care se refera la dezvoltarea cortexului prefrontal si respectiv a sistemului limbic.

In acelasi timp, “adolescentii au nevoie de doze mari de risc pentru a se asemana adultilor”spune Johnson.

Luate impreuna, aceste schimbari ii pot face pe adolescenti vulnerabili fara de comportamente de risc crescut cum ar fi drogurile, bataile, etc. In adolescenta tarzie, pe la 17 ani si dupa, partea creierului responsabila cu controlul impulsului si gandirea pe termen lung ii va ajuta sa gestioneze unele comportamente de care au fost atrasi la mijlocul adolescentei.(spun McNeely si Blanchard in cartea De de fac adolescentii lucruri stupide).

Ce poate face in acest timp un parinte? “Continuati sa va indrumati copilul” spune Johnson. Ca orice copil. “adolescentul are niste vulnerabilitati datorate dezvoltarii si are nevoie de parinti sa impuna limite comportamentului lor” spune ea.

Cercetari cu privire la ratele de dezvoltare a creierului pe parcursul adolescentei au fost publicate in revista Developmental Review in 2008.

8.Parintii sunt importanti

Conform unor studii spune Feinstein, 84% dintre adolescenti isi apreciaza mamele si 89% isi apreciaza tatii. Si mai mult de trei sferturi dintre acestia spun ca le place sa isi petreaca timpul cu parintii lor; 70% vor sa iasa cu mama si 76% cu tatal.

Unul dintre scopurile adolescentei este separarea de familie si castigarea unei anumite autonomii, spune Feinstein, dar asta nu inseamna ca ei nu mai au nevoie de parintii lor- chiar daca sustin asta.

“Ei au inca nevoie de o structura si se asteapta ca parintii sa ii ajute in acest scop” spune ea. “Parintele care decide sa isi trateze copilul de 16 sau 17 ca un adult nu se comprta echitabil si il programeaa pentru esec.”

Una dintre cela mai bune modalitati de a indruma adolescentul –in afara de a fi un bun ascultator- este sa fiti un model pentru acesta in special in situatiile stresante sau dificile, pentru ca adolescentii incearca sa is idea seama cum sa isi formeze propriile strategii de a gestiona acest gen de situatii.

“Adolescentii va privesc” spune Feinstein.

9.Nevoia de somn

Este un mit faptul ca adolescentii au nevoie de mai putin somn decat copiii mai mici. Ei au nevoie de 9 pana la 10 ore de somn pe noapte. In timpul adolescentei are loc o schimbare a ritmului circadian. Pentru adolescent este perfect corect sa se trezeasca tarziu dar si sa adoarma tarziu spune Johnson.

Insa datorita orarul aglomerat de la scoala, multi adolescenti acumuleza restante la somn si asta le afecteaza caacitatea cognitiva pe parcursul saptamanii, spune Johnson. Deprivarea de somn exacerbeaza schimbarile de dispozitie si ingreuneaza capacitatea de a lua decizii. Iar rolul somnului este sa ajute la reorganizarea creierului lor.

“Exista o diferenta intre corpul adolescentului si programele noastre zilnice” spune Johnson.

10.Sunt centrul universului- si acest univers nu este destul de bun!

Potrivit Revistei Developmental Review, schimbarile hormonale din timpul pubertatii au un imens efect asupra creierului, unul dintre acestea fiind producerea mai multor receptori pentru oxitocina.

In timp ce oxitocina este descrisa ca un ‘hormon de legatura” sensibilitatea crescuta la efectele sale in sistemul limbic a fost pusa in legatura cu sentimentul de constientizare, care il face pe adolescent sa creada ca toata lumea se uita la el sau ea. McNeely si Blanchard sustin ca aceste sentimente ating apogeul in jurul varstei de 15 ani.

In timp ce acest lucru ii face pe adolescenti sa para egoisti (in apararea lor fie spus, au multe de gestionat) schimbarile din creierul lor ii determina sa fie idealisti.

“Este pentru prima data cand se vad in lume” spune Johnson, adica autonomia castigata le deschide ochii si privesc dincolo de familie si scoala. Ei se intreaba, continua ea, poate pentru prima data: “Ce fel de persona vreau sa fiu si cum vreau sa fie lumea mea.”

Pana la momentul in care creierul este destul de dezvoltat pentru ca ei sa poata gestiona nuantele, raspunsul la intrebari poate fi oarecum in extreme, spune Feinstein, insa misiunea parintilor este sa ii ajute sa exploreze intrebarile si nu sa le dea raspunsuri.

Articol tradus si adaptat.

Gasiti varianta originala la: 10 Facts Every Parent Should Know about Their Teen’s Brain

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s