A.Tulburarile de somn primare- Dissomniile si parasomniile

A.Tulburarile de somn primare
DISSOMNIILE – (perturbari in calitatea, cantitatea sau reglarea somnului).

Aceasta subcategorie include:
1.insomnia primara
2.hipersomnia primara
3. narcolepsia
4.tulburarea de somn in legatura cu respiratia
5.tulburarea ritmului circadian al somnului
6.dissomnia fara specificatie

1.Insomnia primara

Este caracterizata prin dificultati in initierea si mentinerea somnului, sau somn nesatisfacator, timp de cel putin o luna de zile si care cauzeaza disfunctionalitati pe anumite planuri: social , personal, profesional, adica persoana nu se simte confortabil in timpul zilei, atentia este diminuata, energia si concentrarea sunt scazute.
Aceasta tulburare a somnului trebuie deosebita de conditiile in care exista o alta boala, o boala mentala sau se consuma substante (inclusiv medicamente) care sa afecteze persoana din punct de vedere fioziologic.
Persoana care sufera de insomnie primara, se simte obosita dar nu poate dormi si este frustrata din aceasta cauza, lucru care creaza un cerc vicios: cu cat vrea sa doarma cu atat este mai frustrata si stresata si nu poate adormi. Exista insa si momente in care poate adormi cu usurinta, cand se uita la televizor sau citeste o carte. In mod ciudat exact atunci cand nu isi propune sa doarma.
Este posibil ca la multe persoane cu insomnie primara, somnul sa fi constituit o problema cu mai mult timp inainte de aparitia acestei stari. Efectele unui somn nesatisfacator au consecinte in viata de zi cu zi si acestea devin preocuparea persoanei care incepe sa se ingrijoreze cu privire la starea proprie de sanatate. In dorinta de a preintampina somnul nesatisfacator, persoana poate uza de medicamente, consum de alcool pentru a combate tensiunea sau anxietatea si in unele cazuri acest consum se poate transforma in abuz sau dependenta de o anumita substanta.
Tensiunea resimtita in urma acestei probleme referitoare la somn, poate avea manifestari somatice: de exemplu cefalee, tensiune musculara.
Insomnia primara afecteaza diferit persoanele in functie de etatea lor: tinerii se plang ca nu pot adormi, iar adultii si persoanele mai in etate se plang ca nu pot mentine sau nu se pot trezi devreme.
In ceea ce priveste durata de somn, exista oameni care „dorm putin” si care se simt odihniti si nu experimenteaza nici un simptom asemanator prezent in insomnia primara.

2. Hipersomnia primara

Se caracterizeaza prin somnolenta excesiva timp de o luna, persoana simte ca ar dori sa mai doarma, sau simte aceasta nevoie in timpul zilei. Aceasta stare creaza un disconfort la nivelul unui plan: de exemplu profesional, personal si care nu apare in conditiile in care exista o alta tulburare de somn, tulburari mentale, alte boli sau consum de substante.
Persoanele simt nevoia de a dormi intre 8-12 ore dar se trezesc foarte greu. In cursul zilei simt nevoia de a lua o pauza timp in care simt iar nevoia de a dormi, lucru care le deranjeaza.
Si aceste persoane au tendinta de a apela la medicamente sau stimulente pentru a putea rezista impulsului de a dormi.
Hipersomnia apare de regula in intervalul de varsta cuprins intre 15-30 de ani, si ea se manifesta treptat dupa care se cronicizeaza daca persoana nu apeleaza la tratament.
Exista persoane care „dorm mult” dar spre deosebite de persoanele cu hipersomnie primara, acest somn este odihnitor si nu au simptome de somnolenta.

3. Narcolepsia

Termenul de narcolepsie isi are radacina in cuvantul de origine franceza narcolepsie creat de medicul J.B.Edouard Gelineau prin combinatia cuvintelor de origine greaca narke (amorteala sau stupoare) si lepsis (atac sau prindere).
Simptomele clasice ale narcolepsiei, numite si tetrada de narcolepsie sunt cataplexia, paralizia de somn, halucinatii premergatoare somnului si somnolenta excesiva din timpul zilei.

a). Somnolenta excesiva
Se caracterizeaza prin atacuri bruste de somn reconfortant- in situatii nepotrivite, ca de exemplu cand se afla la munca- experimentand astfel foarte rapid stadiul REM al somnului, neobisnuit de repede fata de situatiile obisnuite in care acest somn intervine in interval de o ora.

b). cataplexie (o pierdere subita, bilaterala si reversibila a tonusului muscular, care dureaza de regula de la cateva secunde la cateva minute si este cauzata de regula de o emotie puternica- furia, surpriza, rasul), desi multe persoane experimenteaza cataplexia fara acest declasator emotional. Pierderea tonusului muscular poate fi subtila ducand la caderea mandibulei, capului, pleoapelor sau membrelor si adesea nu este sesizata de anturaj, fara insa ca muschii respiratorii si oculari sa fie afectati. Exista situatii in care persoana poate scapa obiectele din mana, poate cadea efectiv, insa aceasta pierdere a tonulsului muscular dureaza de regula cateva secunde (in anumite situatii pana la o jumatate de ora). Dupa aceasta perioada, tonusul muscular isi revine complet. In tot acest timp persoana este constienta si poate descrie cu exactitate evenimentele.

c). paralizii ale muschilor voluntari sau halucinatii asemanatoare visului.
Episoadele de somnolenta pot dura in general intre 10-20 de minute, dar pot ajunge pana la o ora daca nu sunt intrerupte. Exista persoane care au intre 2-6 episoade de somn pe zi cand nu sunt tratate.
Aproximativ 30-50% dintre persoanele cu narcolepsie, experimenteaza paralizie de somn la adormire sau trezire. Persoana este treaza, atenta insa incapabila sa se miste sau sa vorbeasca. Aceste episoade insa sunt experimentate si de catre persoanele care dorm normal (aproximativ 50% dintre acestia relateaza ca au avut un astfel de episod cel putin o data in viata).

d).halucinatiile in legatura cu somnul si paraliza de somn pot aparea simultan persoana avand experienta neplacuta de a vedea sau auzi lucruri, fiind incapabila sa se miste. Din fericire dureaza putin, intre cateva secunde si cateva minute si se termina brusc.

Dar ce se intampla cu somnul?
In mod normal in starea de veghe undele creierului au un ritm regulat. In momentul in care persoana adoarme, undele cerebrale devin mai lente si mai putin regulate. Aceasta stare se numeste stare non REM. Dupa o perioada de aproximativ o ora- o ora si jumatate undele creierului au un pattern mai activ, ceea ce numim stare REM, in care apar visele de care ne amintim. In aceasta stare apare si atonia (slabiciunea) muchilor (numita atonie REM).
In narcolepsie, ordinea si durata starilor REM si non REM este perturbata, pentru ca starea REM apare inaintea starilor non REM. Acest lucru are consecinte si asupra starii de veghe din timpul zilei, pentru ca in episoadele de somnolenta diurne creierul incearca sa recupereze dezechilibrul creat in ciclurile de somn din timpul noptii.
Aceste experiente afecteaza persoana in viata cotidiana, pentru ca de multe ori aceasta tinde sa isi controleze emotiile, iar somnul tulburat de intreruperi in timpul noptii duce la un somn fragmentat, oboseala si confuzie.
Primul simptom al narcolepsiei este somnolenta diurna care survine de obicei in prima parte a vietii (prescolar, scolar mic, adolescent).
Cataplexia poate aparea concomitent cu somnolenta sau mai tarziu (chiar ani) de la debutul somnolentei.
Halucinatiile si paralizia de somn pot sa fie absente, iar somnul nocturn intrerupt apare mai tarziu la varsta de 40-50 de ani.

Cauze
Oamenii de stiinta au descoperit ca exista anumite conditii in care narcolepsia este asociata cu factorii genetici. Unul dintre factorii care pare ca predispune o persoana la narcolepsie pare a fi o parte a cromozomului 6 cunoscut sub numele de complexul HLA (antigenul uman leucocitar). Cercetarile au aratat ca exista o corelatie (nu obligatorie) intre persoanele care au narcolepsie si variatii ale genelor HLA. Anumite variatii ale complexului HLA pot creste riscul raspunsului auto-imun la producerea de proteine din creier. Proteina produsa, numita hypocretin sau orexin este responsabila pentru controlul apetitul si somnul. Se pare ca la unele persoane cu narcolepsie creierul nu produce suficiente astfel de proteine.

4.tulburarea de somn in legatura cu respiratia

Este caracterizata prin intreruperea somnului- care duce la somnolenta excesiva sau insomnie (mai putin frecvent) – datorata anomaliilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn, sau hipoventilatia alveolara centrala). Aceste intreruperi nu sunt insa consecintele altor afectiuni mentale, efectelor unei substante.
Formele tulburarii de somn in legatura cu respiratia:
a).sindromnul de apnee de somn obstructiva, este cea mai frecventa forma. Este caracterizata prin episoade repetate de obstructie a cailor areriene superioare in cursul somnului.
Se manifesta prin respiratie zgomotoasa sau gafaieli scurte insotite de o pauza care poate dura intre 20-30 de secunde. Aceste manifestari sunt neplacute atat pentru persoana cat si pentru cei din apropierea sa. De obicei persoana nu este constienta de impactul lor dar resimte un disconfort datorita tulburarii somnului.
Survine de regula la persoanele supraponderale care se plang de somnolenta excesiva.

b).sindromnul apneei de somn centrale este caracterizat prin incetarea episodica a ventilatiei in cursul somnului fara obstructia cailor aeriene.Acest sindrom survine de obicei la persoanele in etate ca urmare a afectiunilor neurologice sau cardiace care le afecteaza respiratia.

c).sindromnul de hipoventilatie alveolara centrala este caracterizat printr-o deteriorare a controlului ventilator care duce la niveluri scazute de oxigen arterial, inrautatit in plus prin somn. Intervine cel mai adesea la persoanele supraponderale.
Persoanele care au tulburari de somn, se simt mai obosite dimineata decat la culcare, si aceste tulburari sunt insotite de disconfort nocturn in piept, senzatii de asfixiere asociate cu momentele de intrerupere ale respiratiei.
Somnolenta poate duce la perturbarea memoriei, concentrare redusa si modificari de personalitate. Alte afectiuni ca de exemplu: depresia, panica, dementa sunt asociate frecvent cu tulburarile de somn datorate respiratiei. La nivelul activitatilor curente, somnolenta poate afecta planul social sau profesional.

5.tulburarea ritmului circadian al somnului (tulburarea ritmului veghe-somn)

Se caracterizeaza printr-o dereglare persistenta sau repetata a cicului circadian somn-veghe al persoanei si solicitarile exterioare referitoare la durata si orarul somnului, in absenta consumului de substante sau prezentei unei alte afectiuni.
Persoana experimenteaza episoade de somnolenta excesiva sau insomnie lucru care genereaza neplaceri in viata sociala, profesionala sau alte planuri ale vietii.
Un prim pas este ca persoana sa isi monitorizeze aceste variatii intocmind o harta a somnului, foarte utila pentru stabilirea diagnosticului.

Aceasta tulburare include mai multe subtipuri:
tipul de faza de somn intarziat. Se caracterizeaza printr-o intarziere a ritmurilor circadiene, inclusiv cicul veghe-somn in raport cu programul de viata al persoanei. Persoanele se „culca” la ore mai tarzii, si au dificultati in a adormi mai devreme, iar ritmul in care se trezesc este decalat de cel al societatii, lucru care poate genera anumite dificultati. Daca totusi trebuie sa se trezeasca la o anumita ora, le este foarte greu, cicul lor de somn nu este complet si drept urmare sufera de deprivare de somn, pe care organismul incearca sa il compenseze in timpul zilei.
tipul de decalaj de fus orar. Cicul somn-veghe este normal iar conflictul apare intre ciclul propriu si alinierea la un fus orar nou. Ca urmare nu mai exista o concordanta intre orele dorite de corp si cele la care corpul trebuie sa se adapteze.Cu cat persoana traverseaza mai multe fusuri orare, cu atat este mai perturbat cicul veghe-somn, pentru ca organismul nu are timp sa se acomodeze cu schimbarea. Calatoria spre est (avansarea cicului somn-veghe) este mai dificil de tolerat decat calatoria spre vest (amanarea cicului somn-veghe).
tipul de lucru in ture. Cilclul de somn-veghe este normal, conflictul apare intre ciclul de somn dorit si cel cerut de reponsabilitatea locului de munca. Orarele in tura de noapte (cu revenire la tura de zi peste cateva zile) si orarele de ture prin rotatie sunt cele mai perturbante pentru ca forteaza cicul veghe-somn sa se adapteze prea repede si fara un anumit ritm constant. Nici ciclurile de trei schimburi cu trecere treptata (tura III-II-I) nu ofera o varianta mai buna fiind insotite de tulburari ale somnului.
tipul nespecificat. Este prezent in prezenta altui patern de perturbare circadiana de somn (de exemplu, faza de somn avansat sau ciclu veghe somn neregulat).
Persoanele care sufera de aceste subtipuri de tulburari de cicluri veghe-somn, experimenteaza stari de confuzie, ameteala, cefalee, scaderea apetitului, indigestie care apar si datorita conditiilor in care calatoreste persoana, sau datorita consumului de alcool, cafeina utilizate pentru adaptarea ca ciclul veghe-somn cerut. Si nu in ultimul rand trebuie mentionate dificultatile care apar in planurile; social, profesional si personal, ca urmare a diferentelor si perturbarii rolurilor aferente acestor planuri.

6.dissomnia fara specificatie

Aceasta categorie include insomniile, hipersomniile sau tulburarile de ritm circadian care nu sunt incluse in categoriile de mai sus:
insomnie sau hipersomnie semnificative si datorate unor factori de mediu (zgomote, lumina, etc).
somnolenta excesiva datorata unei deprivari progresive de somn
„sindromul picioarelor nelinistite” caracterizat prin dorinta de a misca picioarele sau bratele, dorinta insotita de senzatii de disconfort: furnicaturi, arsuri, etc. Miscarile sunt efectuate pentru indepartarea senzatiilor neplacute si se accentueaza seara cand persoana se pregateste de somn, intraziindu-l si perturbandu-l generand starea de somnolenta sau oboseala in timpul zilei.
Sindromul picioarelor nelinistite poate fi asociat cu conditii medicale sau neurologice, incluzand sarcina normala, insuficienta renala, artrita reumatoida, o maladie vasculara, etc.
Debutul are loc in a doua sau a treia decada, desi pana la 20% dintre persoane pot avea simptome inainte de varsta de 10 ani.
– miscarile periodice ale membrelor: contractii scurte, repetate, de mica amplitudine, in special ale extremitatilor inferioare.
Miscarile apar imediat dupa adormire si scad in intensitate in timpul stadiilor 3 si 4 ale somnului non-REM si somnului REM. Miscarile sunt ritmice, cauzeaza desteptari repetate din somn, dar persoana nu este constienta de acestea, ci doar de starea de disconfort creata.

PARASOMNII
Sunt tulburari caracterizate prin manifestari comportamentale sau fiziologice asociate cu somnul, cu stadiile acestuia sau cu tranzitia veghe-somn.
Ele implica activarea sistemului nervos vegetativ, a sistemului locomotor sau a proceselor cognitive sau a tranzitiei veghe-somn.
In categoria parasomniilor sunt incluse:
a).cosmarul (anxietatea de vis)
b).teroarea de somn
c).somnambulismul
d).parasomnia fara alta specificatie
a).cosmarul (anxietatea de vis)
Se caracterizeaza prin aparitia- in conditiile absentei afectiunilor medicale sau consumului de substante- repetata de vise terifiante care duc la desteptarea din somn si care generaza disfunctionalitati in planul social sau profesional.
Continutul viselor este de regula centrat pe pericole iminente pentru persoana (urmarire, atac,etc) sau pericole mai subtile cu privire la esecurile sau dificultatile personale.
Cosmarurile sunt prezente de obicei in starea REM (care survine la aproximativ 90-110 de minute), prin urmare si cosmarurile pot surveni in orice moment in timpul episodului de somn. Deoarece perioadele se somn REM devin mai lungi si visele mai intense in a doua jumatate a noptii, este posibil ca si cosmarurile sa apara mai traziu noaptea.
Cosmarurile se termina de obicei cu desteptarea din somn asociata cu un sentiment de anxietate sau teama, care impiedica de multe ori persoana sa isi reia somnul. Ca urmare a intreruperii somnului, persoana experimenteaza stari de neliniste, somnolenta excesiva, anxietate, depresie sau iritabilitate care ii pot perturba activitatea zilnica.
Cosmarurile incep adesea intre 3-6 ani si devin- daca se repeta- o preocupare si stres pentru parinti care nu isi pot explica aparitia acestora.
Ele pot persista si la varsta adulta, perturband astfel viata persoanei.

-b).teroarea de somn
Este caracterizata prin aparitia repetata a desteptarilor din somn cu un tipat sau strigat de panica, in prima treime a somnului major si dureaza de regula 1-10 minute. Este insotita de asemenea de excitatie vegetativa si manifestari comportamentale de frica intensa, care creaza o neplacere intensa persoanei:tahicardie, respiratie rapida, transpiratie, dilatarea pupilelor.
Mai ales ca odata trezita din somn persoana nu isi aminteste decat fragmete de vis, care dispar pana dimineata cand nu isi mai aminteste mai nimic. Ramane totusi sentimentul de disconfort care ii afecteaza starea in viata cotidiana.

-c).somnambulismul
Este caracterizat prin episoade repetate de regula in prima parte a noptii, in cursul carora persoana se trezeste din pat si se deplaseaza.
In cursul acestor episoade, persoana are o privire inexpresiva, si nu reactioneaza la comuunicarea cu cei din jur care incearca sa o trezeasca. Daca acestia reusesc, persoana isi aminteste foarte vag de experienta pe care a avut-o, se afla intr-o stare de confuzie si are dificultati in a-si da seama unde se afla, dupa care isi revine complet.
Fiecare persoana se manifesta diferit in cursul episoadelor de somnambulism:
– unele persoane se ridica din pat, privesc imprejur si trag de patura sau cearceaf;
– altele se dau jos din pat si circula prin camera, pot iesi de acolo, pot manca, circula pe scari sau iesi din casa, pot folosi baia, sau pot incerca sa scape de un potential pericol.
– sau se pot trezi dimineata in alt loc.
Cele mai multe episoade dureaza intre cateva minute si o jumatate de ora.
In cursul acestor episoade, persoanele se pot accidenta lovindu-se de obiecte, incercand sa se indeparteze de un pericol iminent.
Eipsoadele de somnambulism intervin la copii mai ales in perioada dintre 4-8 ani, atingand un maxim in jurul varstei de 12 ani si dispar de regula in jurul varstei de 15 ani.
Daca apar la adulti (care nu au avut aceasta experienta in copilarie) este necesara investigarea cauzelor care determina aceste episoade (consumul de substante sau o cauza neurologica).

-d).parasomnia fara alta specificatie
Aparitia unor perturbari manifestate prin manifestari comportamentale sau fiziologice in timpul somnului sau al tranzitiei veghe-somn, care nu sunt incluse in tipurile mentionate anterior:
-tulburarea de comportament din somnul REM- activitate motorie, adesea violenta, care apare in timpul somnului REM –deci mai tarziu in noapte iar persoana isi aminteste visul.
-paralizia de somn- incapacitatea de a efectua o miscare voluntara in timpul tranztiei de la starea de veghe catre somn sau la desteptare. Eexperientele sunt insotite de o anxietate extrema, teama de moarte si poate aparea ca simptom in cazul narcolepsiei.

Articol prelucrat din DSM IV

Click aici pentru urmatoarea categorie: b-tulburarea-de-somn-datorata-unei-tulburari-mentale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s