Burnout- oboseala cronica

Despre burnout
Burnout este un termen folosit in psihologie pentru a desemna epuizarea prelungita si diminuarea interesului.
Cel mai folosit instrument de masurare a burnout-ului este Inventarul de masurare Maslach.
Acest inventar foloseste o descriere tridimensionala care include :epuizarea, cinsimul si lipsa de eficienta.
Maslach si colega ei Michael Leiter defineste antiteza burnout-ului ca angajament.
Angajamentul este caracterizat de energie, implicare si eficacitate in comparatie cu epuizarea, cinsmul si lipsa de eficienta.
Multe teorii privitoare la burnout mentioneaza cateva efecte negative datorate burnout-ului:
-specifice locului de munca
-probleme de sanatate(cresterea nivelui hormonilor de stres, afectiuni ale sistemului circulator)
-probleme de sanatate mentala(depresii, etc)
Desi burnout-ul este de obicei corelat cu munca in exces, cea mai mare parte a burnout-ului este corelata in SUA cu intreprinzatorii individuali.
Alte tari, in special in Europa au inclus stresul la locul de munca si burnout-ul in sanatatea ocupationala si standardele de asigurare facand(in parte) responsabile organizatiile de prevenirea si tratamentul burnout-ului.
Termenul de burnout in psihologie a fost inventat de Herbert Freudenberger in lucrarea sa Staff burnout publicata in 1974 bazata probabil pe nuvela lui Graham Greene A burnt-Out-Case publicata in anul 1960 in care este descrisa o persoana suferind de burnout.

Burnout-ul organizational
A intelege fenomenul de burnout in sens personal si privat este problematic, cand este izolat de cauzele organizationale, avand ca sursa: orele prelungite la munca, putinul timp liber, concurenta continua intre colegi, clienti, si supravegherea sefului.
Felul in care stresul este procesat(integrat) determina cantitatea de stres simtita si poate indica, cat de aproape de burnout este persoana.
O persoana poate veni in contact cu un numar mic de factori stresori, dar sa nu fie capabila sa proceseze stresul si deci sa experimenteze fenomenul de burnout.
O alta persoana in schimb, poate veni in contact cu un numar semnificativ de factori stresori, pe care sa ii poata procesa bine, evitand in acest fel burnout-ului.

Fazele burnout-ului
Psihologii Herbert Freudenberger and Gail North au teoretizat ca procesul burnout poate fi impartit in 12 faze, care pot sa nu fie parcurse secvential si nici nu sunt necesar sa existe in sine ca si construct abstract.
– o compulsie in afirmare
-multa munca
-neglijarea nevoilor celorlalti
-imcapacitatea persoanei de a identifica sursa conflictului(persoana nu isi da seama care este cauza conflictului)
-revizuirea valorilor(prietenii si hobby-urile sunt total ignorate)
-negarea probemelor aparute(cinsmul si agresiunea devin evidente)
-retragerea(reducerea contactelor sociale la minim, insensibilitatea, poate aparea abuzul de alcool sau alte substante)
-schimbarile de comportament devin evidente celor din jur
-sentiment de gol interior
-depresie
-sindromul burnout

Prevenirea burnout-ului
In timp ce persoanele pot gestiona simptomele burnout-ului, singura cale de a preveni cu adevarat burnout-ul este combinarea unei schimbari la nivelul organizatiei insotita de educatia persoanei.
De obicei corporatiile se adreseaza in acest demers managementului, dar de cele mai multe ori angajeaza consultanti externi care sa ii asiste in in stabilirea unor noi politici si practici care sa vina in sprijinul unei vieti sanatoase.
Maslah si Leiter au postulat faptul ca burnout-ul apare atunci cand exista o deconectare intre organizatie si persoana cu privire la ceea ce ele au numit „cele sase arii ale vietii la serviciu: volumul de munca,controlul,rcompensa,comunitatea, dreptatea, si valorile.
Reducerea acestor discrepante implica atat individul cat si compania.
O legatura mai buna in ceea ce priveste volumul de munca, inseamna asigurarea resuselor necesare pentru a veni in intampinarea angajatului in vederea revitalizarii energiei.
In ceea ce privesc valorile, aceasta inseamna stabilirea clara a acestora in asa fel incat angajatul sa se simta implicat.
Iar in ceea ce priveste comunitatea, aceasta inseamna suport din partea liderului si relatii bune cu colegii.
De asemenea discrepantele privitor la dreptatea la locul de munca, intalnirile saptamanale pot ajuta la eliminarea lor.

Gestionarea burnout-ului
Acest aspect tine atat de companie cat si de individ.
Printre aspectele care tin de organizatie::
-programe de asistare a salariatilor
-traininguri de management al stresului
-interventii punctuale in situatii de stres
Printre aspectele care tin de angajat:
-gestionarea problemei sursa
-evaluare a adaptarii
-suport social
NOTA:Acest articol are rol informativ. El nu substituie demersul terapeutic

One response to “Burnout- oboseala cronica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s